Dacă judeci opera mea, aş vrea să vorbeşti despre ea fără a mă include în judecata ta. Căci dacă sculptez un chip, mă transpun în el şi îl slujesc. Şi nu el mă slujeşte pe mine. Şi, într-adevăr, accept până şi riscul morţii pentru a-mi termina creaţia.
Deci nu-ţi cruţa criticile din teama de a-mi răni vanitatea, căci nu există în mine vanitate. Vanitatea nu are sens, căci nu e vorba de mine, ci de acest chip.
Dar dacă opera mea te-a schimbat, aducându-ţi ceva nou, nu-ţi cruţa laudele din teama de a-mi ofensa modestia. Căci nu există în mine modestie. Era vorba de o tragere la ţintă al cărei sens ne domină, dar la care e bine să colaborăm. Eu - ca săgeată, tu - ca ţintă (p. 327)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu