Am să vă obişnuiesc cu iubirea. Ce importanţă au obiectele de cult? L-am văzut, în ambuscada din jurul fântânii, pe cel care ar fi putut supravieţui, lăsându-şi ochii să se umple de noapte din cauza unei vulpi a nisipurilor care, după ce trăise timp îndelungat din tandreţea sa, fugise la chemarea instinctului. Ah! Soldaţii mei, a căror odihnă se aseamănă altei odihne, şi mizeria - unei alte mizerii, ar fi de ajuns, pentru a vă însufleţi ca aceasntă noapte să fie aceea a unei reîntoarceri, acest dâmb - dâmbul unei speranţe, acest vecin - prietenul aşteptat, acest berbec pe jăratec - masa unei aniversări, aceste cuvinte - cuvintele unui cântec. Ar fi de ajuns o arhitectură, o muzică o victorie care să vă dea sens, ar fi de ajuns pietricelelle voastre să vă învăţ să scoateţi, asemenea copilului, o flotă de război, ar fi de ajuns un joc, şi adierea plăcerii ar trece deasupra voastră ca peste un arbore. Dar sunteţi înfrânţi şi risipiţi şi nu căutaţi altceva decât pe voi înşivă, şi nu descoperiţi astfel nimic, căci voi sunteţi un nod de relaţii, şi nimic altceva, iar dacă nu există relaţie, nu veţi afla în voi decât o încrucişare de drumuri lipsite de viaţă. Nu mai poţi spera la nimic dacă nu se află în tine decât dragoste pentru tine însuţi.